Treceți la conținutul principal

Ne pregătim pentru vorbire - motricitatea orală

Vorbirea este un act complex ce implică colaborarea mai multor organe. Acestea se mişcă, se contractă, se relaxează dând naştere vorbirii. Creierul este cel care găzduieşte centrul vorbirii. Dar pe lângă creier, în vorbire participă:
  • Plămânii şi traheea (asigură respiraţia).
  • Laringele (organul în care se formează sunetul).
  • Glota şi corzile vocale (prin vibrarea corzilor vocale se produce sunetul).
  • Faringele (are rol în deglutiţie, fonaţie şi respiraţie).
  • Cavitatea bucală: arcadele dentare (în funcţie de gradul de deschidere şi de poziţia limbii se formează diferite sunete), regiunea palatină ( sau “cerul gurii” care este format din palatul tare şi palatul moale; palatul moale este cel care determină prin mişcarea lui ca vorbirea să fie nazală sau bucală), limba (prin mişcările ei produce articularea sunetelor).
  • Buzele (participă la fromarea vocalelor şi consoanelor).
  • Nasul (deformările nasului produc dificultăţi în respiraţie şi modificări ale vorbirii).
  • Fruntea (participă la procesul de rezonanţă a sunetelor emise).
Pentru o pronunţie corectă este important ca toate aceste organe să funcţioneze cât mai bine. Vă voi arăta în continuare ce exerciţii puteţi face cu micuţii voştri pentru a-i ajuta în formarea unei pronunţii corecte şi a unei dezvoltări armonioase.
Exerciţii de mobilitate pentru limbă:
-         pisicuţa bea lapte (limba intră şi iese repede);
-         bate ceasul tic-tac (în interiorul gurii limba atinge succesiv obrajii; în exterior limba atinge colţurile gurii);
-         scoaterea limbii sub formă ascuţită (Cine are limba mai lungă?);
-         limba şterge dinţii pe deasupra, pe cei de sus, apoi pe cei de jos;
-         limba şterge dinţii pe dedesubt, pe cei de sus, apoi pe  cei de jos;
-         limba iese printre dinţi;
-         limba şterge buzele (Ce bună e bomboana!);
-         Poţi să-ţi atingi nasul cu limba? (vârful limbii se apropie cât mai mult de nas).
Exerciţii pentru buze şi obraji:
-         ţuguierea buzelor;
-         sugerea obrajilor;
-         umflarea obrajilor şi apăsarea uşor pe ei pentru a scoate aerul;
-         mişcări de rotunjire a buzelor;
-         mişcări de întindere a buzelor (Zâmbiţi, vă rog!);
-         Maşina (mişcări de vibrare a buzelor care imită sunetul maşinii – vrrrum);
Exerciţii pentru vălul palatin:
-         căscatul;
-         imitarea tusei;
-         imitarea strănutului;
-         imitarea mestecatului şi a înghiţitului.
Exerciţii pentru respiraţie:
-         mirositul florii, a unui şerveţel parfumat;
-         suflarea în bucăţele de hărtie puse pe masă;
-         suflarea într-un pahar cu apă cu ajutorul unui pai (sau puteţi folosi un castron sau un lighean cu apă peste care aţi pus hărtiuţe colorate sau dopuri de plastic. Copilul va sufla cu paiul în apă şi valurile create vor mişca obiectele);
-         stingerea unei lumânări;
-         suflarea în fluiere;
-         aburirea unei oglinzi;
-         baloane de săpun.

Toate aceste activităţi se fac în joacă pentru ca copilul să fie cât mai relaxat şi cât mai atras de ele şi pe cât posibil în faţa oglinzii pentru  ca el să poată compara mişcarea lui cu mişcarea făcută de adult şi să se corecteze acolo unde nu îi reuşeşte din prima. Distracţie plăcută la maimuţărit!
             

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Chestionar pentru evaluarea tulburărilor de procesare neurosenzorială

       Aşa cum am promis, iată că revin cu un chestionar prin intermediul căruia putem observa anumite disfuncţii care apar la nivelul simţurilor copilului sau anumitor comportamente care exprimă existenţa unei tulburări de procesare senzorială. Trebuie să ştiţi că acest material nu ţine locul unui specialist şi nu poate oferi un diagnostic. Completând acest chestionar aveţi posibilitatea să verificaţi dacă este ceva în neregulă cu comportamentul copilului. Este posibil ca unii copii să nu aibă nici unul dintre comportamentele din listă sau pot avea dintr-o singură categorie ori din toate. Dacă constataţi că la micuţul vostru sunt prezente minim trei comportamente dintr-o categorie şi acestea afectează atât viaţa copilului cât şi pe a celor din jurul său, este bine să vă adresaţi unui specialist (neuropsihiatru, psiholog, terapeut ocupaţional).   1 2 3 4 5 6 7 Acest material l-am preluat si tradus de pe site-ul htt

Auzul fonematic

Astăzi m-am gândit să vă explic despre cât este de important să „auzim” bine atunci când urechile noastre funcționează bine ca și organe de simț (adică nu avem vreo afecțiune fiziologică). Uneori ajungem cu copilul la medic și ni se spune că el nu are nimic, aude bine. Dar deși aude bine, el nu vorbește corect (nu pronunță anumite sunete, înlocuiește sunetele) sau nu reușește să scrie corect (nu înțelege care sunt sunetele care formează  cuvântul și nici ordinea lor). voi începe cu începutul - cu fonemul. Fonemul reprezintă unitatea minimală a sistemului limbii. El este sunetul vorbit, cel din care se alcătuiesc silabe, cuvinte, propoziții și fraze. În scriere fonemul este redat prin litere, numite și grafeme. Alfabetul românesc are 27 de litere, dar nu tot atâtea foneme. Prin combinarea literelor se pot redat toate fonemele (spre exemplu, fonemul ğ este redat în scris prin g urmat de vocalele i sau e : ge , gi ). Auzul uman are această particularitate numită auz fonematic,

Crizele la copiii cu Tulburare de spectru autist. Autism Meltdowns vs Temper Tantrums

Copilul cu tulburare de spectru autist poate avea deseori anumite crize, mai mult sau mai puţin intense, dar care sunt dificil de gestionat şi care aduc celor din jur stări emoţionale negative şi multă tensiune. Copilul poate ţipa foarte tare, poate lovi obiecte sau persoane, poate arunca cu lucruri, se poate lovi cu capul de perete sau se poate muşca etc. Deşi el poate reacţiona asemănător, există două situaţii diferite: criza meltdown şi criza tantrum. Temper Tantrums sunt comportamente care apar la toţi copiii (cu dezvoltarea neurotipică sau nu) prin care aceştia îşi înţeleg emoţiile şi trăirile şi cunosc metode prin care să facă faţă regulilor şi limitelor impuse de un comportament social adecvat. -          pot fi schimbate de circumstanţe; -          au ca scop obţinerea unui lucru; -          au ca scop obţinerea atenţiei adultului. Criza tantrum este ca un joc pentru deţinerea controlului pe care îl joacă copilul, el fiind o fiinţă încă imatură emoţional. Sentimen